Fracturi osoase și leziuni articulare

Fractura - Kinetic

fracturi osoase și leziuni articulare tratamentul bolii cu artrita reumatoidă

LinkedIn Fractura: cauze, simptome și tratament Fractura reprezintă a întrerupere a continuităţii unui os produsă în urma acţiunii unei forţe mecanice. Deoarece sistemul osos, pe lângă rolul biomecanic, îndeplineşte şi alte funcţii fiind într-o relaţie de interdependenţă cu celelalte sisteme ale organismului, fractura trebuie privită ca o adevărată boală.

Fractura: cauze, simptome și tratament

Frecvenţa fracturilor este mare şi în continuă creştere în special pe seama accidentelor de circulaţie, dar şi a celor sportive, casnice şi de muncă. Grupa de vârstă cea mai afectată este 20 — fracturi osoase și leziuni articulare ani, fiind mai des întâlnite la bărbaţi. La copii, raportate la numărul total de traumatisme, fracturile deţin o pondere mai mică.

Acest fapt se explică prin elasticitatea crescută a oaselor şi greutatea redusă a corpului.

fracturi osoase și leziuni articulare injecții de durere severă în articulații

La glucozamină cu condroitin farmacist, fracturile sunt destul de frecvente şi se produc relativ uşor datorită osteoporozei ce se instalează la această vârstă. Cauzele fracturilor Factorul determinant în producerea unei fracturi este forţa mecanică la care este supus osul în timpul producerii traumatismului. În condiţii normale, osul, prin structura sa, este adaptat să reziste până la o anumită intensitate a forţelor mecanice la care este supus: într-o primă etapă prezintă o deformare elastică, reversibilă după încetarea solicitării mecanice; atunci când intensitatea forţei creşte peste limita de deformare elastică, apare deformarea plastică, revenirea osului la forma sa iniţială fiind incompletă; suprasolicitarea mecanică a rezistenţei osului dincolo de zona de deformare plastică duce la alterarea ireversibilă a structurii sale şi apariţia fracturii.

Structura osului În producerea fracturilor, o mare importanţă, pe lângă fracturi osoase și leziuni articulare agentului traumatic, o are şi calitatea ţesutului osos. Din acest punct de vedere putem distinge: a fracturi pe os sănătos a căror producere necesită, de regulă, un traumatism de intensitate mare care acţionează un anumit interval de fracturi osoase și leziuni articulare miimi de secundă ; b fracturi pe os patologic cu o rezistenţă mecanică redusă prin: boli osoase generalizate: boala Paget, displazie fibroasă poliostotică, osteoporoză, boli osoase metabolice etc.

Durata de acţiune a forţei mecanice pentru producerea fracturii osului bolnav este aceeaşi ca şi în cazul celui sănătos.

Cuvinte cheie de căutare

Caracteristica acestor fracturi este intensitatea redusă, uneori fără semnificaţie mişcări cotidiene a traumatismului la care se produc. Mecanismul de producere al fracturilor Forţa mecanică care acţionează asupra osului poate produce fracturarea lui direct, la locul de impact fracturi directe sau indirect, la distanţă de zona de aplicare a ei fracturi indirecte.

Leziunile osoase Din punct de vedere anatomo — patologic, se disting două tipuri de fracturi: fracturi incomplete: se păstrează continuitatea piesei osoase; fracturi complete: continuitatea osului este întreruptă. Fracturile incomplete ale adultului pot fi: fisura osoasă produsă printr-o compresiune axială a osului; înfundarea osoasă, produsă la nivelul epifizelor şi oaselor late craniene.

Despre Veritas

Pentru a defini o fractură trebuie să-i precizăm sediul, direcţia şi numărul traiectelor, deplasarea fragmentelor. Sediul traiectului de fractură poate fi diafizar, metafizar, epifizar sau combinaţii între acestea de exemplu, metafizoepifizar, metafizodiafizar etc.

În cazul fracturilor epifizare traiectul poate fi extraarticular sau intraarticular, element deosebit de important pentru prognostic şi tratament. Direcţia traiectului de fractură se defineşte în raport cu axul lung al osului şi poate fi: transversală, aproximativ perpendiculară pe axul osului; oblică, cu două varietăţi în funcţie de mărimea unghiului format de traiect cu axul osului: oblic scurt unghi mareoblic lung unghi mic ; spiroidă, situaţie în care traiectul de fractură înconjoară ca o spirală osul.

fracturi osoase și leziuni articulare prim ajutor pentru artrita genunchiului

Numărul traiectelor de fractură variază de la unul, două sau trei până la situaţii în care multitudinea lor face imposibilă orice sistematizare şi descriere.

În cazul în fracturi osoase și leziuni articulare pe acelaşi segment osos, există două sau mai multe traiecte fractura se numeşte segmentară de exemplu, fractură segmentară de femur. În situaţiile în care traiectele de fractură delimitează trei sau mai multe fragmente osoase, dar fragmentele principale sunt în contact, fractura se numeşte complexă. Când între fragmentele osoase principale nu există nici o zonă de contact, între ele interpunându-se multiple fragmente de dimensiuni variate, fractura este cominutivă.

Sunt general acceptate ca leziuni difuze: — comoţia cerebrală; Traumatismele cranio — cerebrale produc leziuni primare şi secundare. Este cea mai uşoară leziune cerebrală primară apăruta după un traumatism şi este rezultatul forţelor mecanice asupra craniului şi creierului în momentul impactului. Ţesutul cerebral este protejat de către lichidul cefalorahidian LCR şi cutia craniană. Substanţa nervoasă pluteşte în LCR, dacă se aplică o lovitură la nivelul capului, creierul se deplasează în întregime simultan, astfel că practic nici o porţiune a creierului nu va fi strivită prin lovitura.

În dorinţa de a sistematiza toate aceste situaţii într-o clasificare unică grupul AO din Elveţia împarte toate fracturile în trei tipuri A, B, C fiecărui tip corespunzându-i trei grupe A1, A2, A3, B1, B2, B3, C1, C2, C3 fiecare grupă fiind la rândul ei împărţită în trei subgrupe 1, 2, 3. Rezultă astfel pentru fiecare segment osos 27 subgrupe ordonate în funcţie de gravitate A1 — fractura cea mai simplă cu prognosticul cel mai bun, C3 — fractura cea mai gravă cu prognosticul cel mai sever.

Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Chirurgia mâinii este aria din medicină care se ocupă de tratamentul diverselor afecțiuni de la nivelul mâinii, care pot varia de la simple plăgi la leziuni complexe care pot afecta vase, nervi, tendoane și oase. Aceasta poate fi practicată de către medici specialiști în Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă sau Ortopedie, în unele țări existând ca specializare separată ce poate fi aleasa de către studenții la medicină. Mana este formata din mai multe oase, denumite carpiene, metacarpiene si falange.

Această clasificare face posibilă codificarea fracturilor şi standardizarea metodelor de tratament. Deplasarea fragmentelor osoase împarte fracturile în două categorii: fără şi cu deplasare. Din prima grupă fac parte fracturile incomplete dar şi cele produse pe segmentele cu schelet dublu în situaţia în care traumatismul fracturează numai un os, celălalt comportânduse ca o atelă. Fracturile cu deplasare sunt des întâlnite.

O fractura este o conditie medicala care apare atunci cand continuitatea osoasa este pierduta. Marea majoritate a fracturilor ososase se datoreaza unor forte de impact cu energie mare sau prin stress osos. De asemenea o fractura poate sa apara in anumite situatii in care rezistenta osului este scazuta, cum ar fi :osteoporoza, anumite cancere, anumite situatii de osteogeneza imperfecta, in acete situatii fractura este cunoscuta ca fractura pe os patologic.

Producerea deplasării poate fi primitivă, datorată acţiunii agentului traumatic asociată cu contracţia musculară sau secundară, ca urmare a unor manevre externe sau a mobilizării segmentului anatomic de către pacient. Sensul deplasării fragmentelor se raportează la planurile sagital, frontal şi transversal. Astfel putem avea angulaţii, deplasări laterale, alunecarea fragmentelor şi rotaţia lor unul faţă de celălalt.

Angulaţia presupune modificarea axului longitudinal al osului în sensul că fragmentele formează un unghi de o anumită mărime.

Meniu cont utilizator

Denumirea acestuia se face după orientarea vârfului unghiului şi poate fi anterioară în crosă sau antepulsieposterioară în recurvat sau retropulsieinternă în valgus sau externă în varus.

Deplasările în varus şi valgus se definesc faţă de linia mediană a corpului.

  • Fracturi - omnurrom.ro
  • De obicei, prin fractura se intelege o discontinuitate la nivelul osului.
  • Acestea apar atunci cand o zona a unui os nu mai poate sustine forta la care este supusa si cedeaza.
  • Когда я прочитал, что он использовал линейную мутацию для создания переломного ключа, я понял, что он далеко ушел от нас .

Dacă fragmentul distal se apropie de linia mediană deplasarea este în varus şi invers pentru valgus. Este important de măsurat valoarea unghiului deoarece există şi angulaţii tolerabile care nu afectează funcţionalitatea segmentului respectiv.

Informațiiimportante